Comments on: Povestea verii. Povestea lui Natafleatza

By: Cristiana

Cristiana — Tue, 13 Jan 2009 17:15:55 +0000

Da’ ceeeee….. ?!!!!
(P.S.: … chiar m-a amuzat remarca !! chiar daca nu am avut nici un pic de intentie!! m-am mai destins si eu de atata seriozitate)

By: Codru

Codru — Tue, 13 Jan 2009 14:58:08 +0000

smechera Cristiana

By: Cristiana

Cristiana — Sun, 11 Jan 2009 14:51:22 +0000

Uraaaaa!! Natafleata si-a luat cosuletul cu corcoduse si a plecat in lumea larga !!! Ce frumoooos !!
Gia, Natafleata isi ridica ochii luminosi si voiosi catre tine, multumind frumos asa, cu vocea lui mica, din lumea aceasta maaaare!!

By: Ce s-a mai scris :) « Gia Codrescu

Ce s-a mai scris :) « Gia Codrescu — Sat, 10 Jan 2009 22:03:31 +0000

[...] … Ochii Negri se intoarsera si lucira din nou a lacrimi.. dar se plecara iute spre barbia tremuranda, o luara la goana si murmurara din nou, cu ciuda si revolta: “Natafleatza! .. eu sunt Natafleatza!!” ..si mai incolo, dupa Nucul gros.. “Numai EU sunt Natafleatza!!..” Si se ridicara din nou spre cer, zambind misterios si zvantandu-se in lumina dintre frunze, si dincolo de ele, murmurand cu fericire infinita.. “Natafl.. Nataflea.. Natafleatzaa..” (continuarea) [...]