Concursuri si Spectacole
Nu stiu altii cum sunt… insa eu cand eram mica organizam concursuri si spectacole la mine la bloc
Se pare ca de mica aveam multe idei si vroiam sa intreprind lucruri, sa adun copiii spre acelasi scop, sa-i bucur si sa ne distram
Tata pleca des in alte tari cu serviciul, pe la traininguri si simpozioane asa ca de fiecare data cand se intorcea, aducea o gramada de brosuri/ pixuri/ insigne si alte materiale promotionale pe care le primea, insa mai ales, dulciuri si suveniruri din tarile respective.
Cand isi desfacea bagajul, umplea masa din sufragerie cu o gramada de prostii din astea… delicioase. Asa ca eu atata asteptam, sa sar pe ele si sa incep sa le sortez, sa iau ce-mi place si sa ma gandesc ce pot face cu ele.
Asa ca mi-a venit ideea de a face concursuri. Adunam intr-o zi cu soare toti copiii din bloc, si erau cam 9-10 aproape de varsta mea din fericire (in blocul nostru au fost trimise familiile cu copii a caror casa fusese demolata, tovarasu’ regim ceausist, cu grija socialista, asigurandu-le apartamente ieftine) si ii puneam sa stea cuminti, sa le explic despre ce e vorba.
Facem trei plasute cu premii – mai sus-mentionatele materiale promotionale si dulciuri si scriam pe biletele intrebari de cultura generala. Primii trei care raspundeau la cele mai multe intrebari, castigau. Ne veseleam si invatam. Iar eu ma bucuram sa organizez ceva si sa fac oamenii sa se simta bine
Iar fiindca aceste concursuri nu au fost de ajuns, am organizat si spectacole. Da, da. Imi amintesc foarte bine de unul cu vrajitoare. Ne uitam la Abracadabra si invatasem de acolo cantecelul cu “sunt o vrajitoare rea, vraja e menirea mea, cand ceva nu merge bine, dati va rog vina pe mine“.
Asa ca eu cu inca doua-trei prietene ne-am improvizat un costum de vrajitoare, ne-am pictat pe fata (cu tempera cred) si dupa ce am anuntam cu o zi inainte ora si locul spectacolului – in spatele blocului, am fost acolo si am cantat si am dansat dupa o coregrafie prestabilita. Cred ca aveam vreo 9 sau 10 ani
Si uite asa inca de mici ne-am aratat talentele de antreprenori ce se ghideaza dupa principiul “eu pot, eu sunt magician”…
Remember Abracadabra
Urmatorul episod: despre “de-a piata” unde ne prevesteam talentele mercantile si schimburile de margele unde ne dovedeam talentele de afaceristi






-ro.png)

Mi-ai adus un zambet pe buze datorita cantecelului Abracadabra
bebel, bebel, bebel cel uratel, nu e catel, nici dovlecel el e prietenul meu buuuuuuuuuuuun