Bomboane de lut

De două săptămâni în cură de slăbire. Pentru că, am 23 de ani şi din “n” motive constat cu stupoare că sunt predispusă enervant la îngrăşare. De fiecare dată când văd sutele de tipuri de ciocolată din non-stop-ul de lângă bloc îmi amintesc de copilărie.

Între 1985 şi 1992 nu am mâncat de buna voie. Nimic. Doar ciocolată Kiss (cu crema de căpşuni) pe care mi-o aducea bunicul în fiecare zi din oraş. Era singurul motiv pentru care mă despărţeam câteva minute de Alexandra, Talabă, Silvana, Denisa, Tudor, Cip, Ilinca, Iul, Fane şi Iulia. N-aveam timp, n-aveam chef să mănânc.

Mama era speriată, chema mereu medici să mă vadă. Bunica iesea cu mâncarea după mine. Încerca să mă hrăneasca în timp ce mă jucam (aşa mâncam, ca să plece mai repede). Făceam expediţii, desenam hărţi, demolam coteţele din spatele blocului să facem o plută á la Huckleberry Finn cu care să plecăm în expediţii (pe Prahova).

Tot într-o pregătire de expediţie am mâncat prima dată de bună-voie. Ilinca era singură acasă. Tatăl ei, medic psihiatru, obisnuit cu nebunii, era singurul care ne lăsa constant aparmanentul la dispoziţie. Aveam 7 ani şi puţin, începusem şcoala de câteva luni şi asta mă facea să ma simt oarecum adult. Deja aveam responsabilităţi: după-amiaza două ore făceam lecţii.

În seara aia de noiembrie ne-am hotărât să fim oameni mari, şi să facem o petrecere de oameni mari. Ningea şi era frig, nu puteam să ieşim afară. Aşa că am gătit şi am făcut un dineu. Toată gaşca a adunat de p’afară diverse ingrediente pentru cină. Am adus şi tot ce am furat de prin casă.

Dintre toate experimentele culinare cele mai reușite rămân bomboanele de lut. Toţi am modelat rotocoale din lut, pe care le treceam prin zahăr, cacao şi ou iar apoi le prăjeam in ulei. Evident: le-am mâncat pe toate! Nu ştiu datorită cărei minuni nu am ajuns nici unul la spital. Cert este că, a fost ultima mea zi în care am refuzat mâncarea de acasă. După bomboanele de lut am început să mănânc zi de zi mâncare gătită, fără nici un fel de comentariu.

Poate ar trebui să încerc iar bomboanele de lut. Oare functioneaza si invers ?!

Scrisa de “Artisti Romani

VN:F [1.9.1_1087]
Rating: 0.0/7 (0 votes cast)

3 Responses to “Bomboane de lut”

  1. =) Foarte tare! Mi-a placut mult povestea. E reala? :D
    Si felicitari pentru blog-ul Arta din Romania. E o idee foarte buna.

  2. ha-ha
    Care din fetele de pe artistiromani a scris? eu vad ca sunteti frumoase si slabe amandoua!

  3. Sarbatori fericite!
    Vad ca pe blogul vostru nu pot sa las comment, imi cere sa ma loghez la wordpress.
    Roxana Marin

Discussion Area - Leave a Comment